Campionatul Mondial de Șah 1984-1985: Karpov vs. Kasparov
O luptă titanică între două epoci, două personalități și două viziuni asupra șahului.
Context geopolitic și sportiv
În anii ’80, Uniunea Sovietică se afla într-o perioadă de stagnare economică și tensiuni geopolitice cu Occidentul, pe fondul Războiului Rece. În acest climat, șahul nu era doar un sport, ci și un simbol al superiorității intelectuale sovietice. URSS domina șahul mondial de decenii, iar duelul dintre Anatoli Karpov, campionul en titre și favorit al regimului, și Gari Kasparov, un tânăr rebel din Azerbaidjan, devenise mai mult decât o competiție sportivă – era o confruntare între două stiluri de joc, două personalități și, într-un fel, între două viziuni asupra lumii.
• Anatoli Karpov (33 de ani) – Campion mondial din 1975, considerat „soldatul loial” al sistemului sovietic. Stil de joc precis, metodic, pozițional, caracterizat prin strangularea lentă a adversarului.
• Gari Kasparov (21 de ani) – O stea emergentă a șahului mondial, cunoscut pentru stilul său agresiv, creativ, bazat pe inițiativă și calcul profund. Deși sovietic, era perceput ca un spirit rebel, nealiniat complet ideologic.
Meciul maraton – Regulamentul și desfășurarea
Campionatul Mondial din 1984 a fost organizat după vechiul format fără limită de partide, în care primul jucător care câștiga șase partide era declarat campion. Remizele nu contau.
• Meciul a început la Moscova, pe 10 septembrie 1984.
• Karpov a dominat începutul, câștigând rapid 4 partide până în partida 9.
• Kasparov părea complet copleșit și, după 27 de partide, scorul era 5-0 pentru Karpov. O singură victorie îl mai despărțea de păstrarea titlului.
• Următoarele 17 partide au fost remize, Karpov nereușind să închidă meciul.
• Kasparov a început să reziste și să-și impună stilul, câștigând prima sa partidă în partida 32.
• Apoi, în partidele 47 și 48, Kasparov a câștigat din nou, scorul devenind 5-3.
După 5 luni și 48 de partide, meciul era un maraton psihologic, un test de rezistență inuman. Karpov, deși încă în avantaj, era vizibil epuizat, pierzând 10 kg și arătând din ce în ce mai slăbit. Pe de altă parte, Kasparov părea să devină tot mai puternic.
Decizia controversată – Anularea meciului
Pe 15 februarie 1985, președintele FIDE, Florencio Campomanes, a luat o decizie șocantă: a anulat meciul, invocând oboseala ambilor jucători și „binele șahului mondial”. Deși Karpov avea avantajul pe tabelă, era evident că pierdea teren în fața mai tânărului și mai rezistentului Kasparov.
Această decizie a fost percepută de mulți drept o încercare de a-l proteja pe Karpov, favoritul regimului sovietic. Kasparov a protestat vehement, dar a fost de acord să joace un nou meci.
Semnificația și consecințele
• Un punct de cotitură în istoria șahului – Duelul a marcat sfârșitul unei ere a șahului pozițional rigid și începutul unei noi epoci a șahului dinamic, bazat pe inițiativă.
• Ascensiunea lui Kasparov – În meciul revanșă din 1985, Kasparov l-a învins pe Karpov cu 13-11, devenind cel mai tânăr campion mondial din istorie (22 de ani).
• Un simbol al schimbării – Dacă Karpov era considerat produsul sistemului sovietic, Kasparov a devenit simbolul unei noi generații, mai independente, mai inovatoare. În anii următori, avea să devină un critic vocal al regimului sovietic și, mai târziu, al lui Putin.
Campionatul Mondial din 1984 a rămas în istorie ca cel mai lung meci de șah oficial, dar și ca un exemplu de bătălie psihologică, strategică și politică la cel mai înalt nivel.