Fosta cancelară germană Angela Merkel a stârnit un val de reacții aprinse în Europa de Est prin declarațiile sale recente privind cauzele războiului din Ucraina. Într-un interviu acordat postului maghiar Partizan, pe 4 octombrie, Merkel a sugerat că opoziția Poloniei și a țărilor baltice față de negocieri directe ale UE cu Rusia în 2021 a contribuit la agravarea tensiunilor, deschizând calea agresiunii lui Vladimir Putin. Aceste afirmații vin la un moment sensibil, cu ofensive rusești reluate în estul Ucrainei și cu dezbateri aprinse despre moștenirea politică a lui Merkel.
Declarațiile explozive ale Angelei Merkel
Merkel, care a condus Germania între 2005 și 2021, a apărat în interviu politica sa față de Rusia, subliniind rolul Acordurilor de la Minsk (din 2014-2015) în menținerea unei relative calme în Donbas între 2015 și 2021. „Acestea au adus liniște și au oferit Ucrainei timp să-și adune forțele și să devină o țară diferită”, a declarat ea, insistând că Putin a încălcat acordurile abia în 2021.
Cu toate acestea, fosta cancelară a acuzat explicit Polonia și statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania) că au blocat o inițiativă sa din iunie 2021, propusă împreună cu președintele francez Emmanuel Macron. Propunerea viza un nou format de dialog direct al UE cu Putin, pentru a discuta trupelor ruse adunate la granița cu Ucraina. „Nu toată lumea a susținut acest lucru. Principalii opozanți au fost statele baltice, iar Polonia a fost și ea împotrivă. Aceste țări se temeau că nu vom avea o politică comună față de Rusia”, a explicat Merkel, adăugând că pandemia de COVID-19 a agravat situația prin lipsa întâlnirilor față în față.
Ea a concluzionat că, după eșecul inițiativei, „am părăsit funcția, iar apoi a început agresiunea lui Putin”. Aceste cuvinte au fost interpretate de critici ca o alocare indirectă a unei părți din vină pentru invazia din februarie 2022 către vecinii estici ai Germaniei, în loc să o atribuie exclusiv Kremlinului.
Interviul a fost acordat în timpul unei vizite în Ungaria, unde Merkel l-a întâlnit pe premierul Viktor Orban – un aliat notoriu al Rusiei – pentru a promova memoriile sale, intitulată Freiheit (Libertate). Această alegere a amplificat suspiciunile, Orban fiind acuzat frecvent de subminarea sprijinului UE pentru Ucraina.
Reacții furioase din Polonia: „O insultă la adresa Ucrainei”
Declarațiile au provocat un răspuns imediat și vehement din Polonia, unde Merkel este văzută de multă vreme ca un simbol al „appeasement-ului” față de Rusia. Fostul premier Mateusz Morawiecki (lider al opoziției conservatoare PiS) a numit-o pe Merkel „unul dintre cei mai dăunători politicieni germani din ultimul secol”, acuzând-o că prin „interviul ei iresponsabil” confirmă complacerea sa față de Moscova.
Ministrul de Externe polonez Radosław Sikorski a calificat afirmațiile ca „o insultă la adresa fiecărui ucrainean care luptă pentru supraviețuire” și „o distorsionare a istoriei menită să albească greșelile trecute ale Germaniei”. Europarlamentarul PiS Waldemar Buda a avertizat că un nou acord cu Putin ar fi dus la „împărțirea Ucrainei”, iar fosta ambasadoare poloneză la Moscova, Katarzyna Pełczyńska-Nałęcz, a acuzat-o pe Merkel că „hrănește propaganda rusă”.
Criticii polonezi au invocat și alte decizii controversate ale lui Merkel, precum susținerea conductei Nord Stream 2, care a finanțat indirect războiul rus, și blocarea aderării Ucrainei la NATO în 2008 – o decizie pe care ea însăși a justificat-o recent ca pe o evitare a unui „război prematur”.
Țările baltice: „Merkel repetă narativele Kremlinului”
Reacțiile din Estonia, Letonia și Lituania au fost la fel de dure, subliniind trauma istorică a ocupației sovietice și amenințarea constantă din partea Rusiei. Președintele leton Edgars Rinkēvičs a acuzat-o pe Merkel că „repetă narativele Kremlinului” și că afirmațiile sale reflectă „mentalitatea de appeasement care a permis agresiunea rusă inițial”.
Prim-ministrul lituanian Ingrida Šimonytė a replicat ferm: „Nu Polonia sau țările baltice au invadat Ucraina, au anexat Crimeea sau au bombardat orașe civile – asta a făcut Rusia”. Ministrul de Externe eston Margus Tsahkna a insistat că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei are o singură cauză: refuzul Moscovei de a accepta prăbușirea URSS și ambițiile sale imperialiste nestăvilite”. Fostul premier leton Krišjānis Kariņš, care a discutat personal cu Merkel, s-a declarat „șocat” că ea „încă gândește așa după tot ce s-a întâmplat în Ucraina”.
Aceste voci subliniază diviziunea est-vest din UE: țările baltice și Polonia pledează pentru descurajare militară și prezență NATO puternică, în timp ce Merkel pare să insiste pe diplomație, chiar și cu un lider ca Putin.
Implicații pentru Europa: O moștenire contestată
Declarațiile lui Merkel redeschid răni vechi și alimentează dezbateri despre unitatea europeană în fața Rusiei. Criticii o acuză că evită responsabilitatea personală – de la dependența energetică de Gazprom la acordurile Minsk, pe care ea însăși le-a descris în 2022 ca un „truc” pentru a înarma Ucraina. Pe rețelele sociale, reacțiile sunt virale: utilizatori din Polonia și țările baltice o numesc „cea mai proastă cancelară din istoria Germaniei”, comparând-o cu Gerhard Schröder.
Cu toate acestea, unii analiști, precum fostul ambasador polonez Marek Magierowski, susțin că media a exagerat cuvintele ei, ea nefiind direct vinovată de război. Un diplomat UE anonim a avertizat că astfel de „aruncări cu vina” ajută doar Kremlinul, subminând solidaritatea cu Ucraina.
În contextul actual, cu Ucraina cerând mai mult sprijin militar și cu alegeri în SUA care ar putea schimba dinamica, aceste declarații amintesc că securitatea europeană rămâne fragilă. Germania, sub noul cancelar Friedrich Merz, pare să abandoneze moștenirea Merkel, promovând o linie mai dură față de Rusia.
https://shorturl.fm/FvH0i
Start earning passive income—become our affiliate partner!