Raportul Curții de Conturi dezvăluie salarii prea mari, achiziții nejustificate, neînregistrarea în contabilitate a veniturilor, achiziția de băuturi alcoolice, pizza, etc

În Raportul public pe anul 2018 sunt prezentate, într-o manieră sintetică, rezultatele misiunilor de audit public extern (financiar, al performanței și de conformitate) efectuate de Curtea de Conturi la entitățile cuprinse în programul pe anul 2019, inclusiv rezultatele auditului public extern efectuat de Autoritatea de Audit.

La unele dintre instituțiile/autoritățile publice auditate s-au constatat abateri de la cadrul de reglementare legală, nereguli în gestionarea patrimoniului sau nerespectarea principiilor de eficiență, economicitate și eficacitate, care au afectat acuratețea datelor din situațiile financiare.

Au fost înregistrate prejudicii prin creșterea nejustificată a salariilor sau a bonusurilor, prin angajarea nejustificată a unor persoane, au fost înregistrate cheltuieli cu deplasări și cazări nejustificate sau prea mari, nu au fost înregistrate în contabilitate toate veniturile sau nu au fost depuse în casieria unității veniturile încasate sau au fost achiziționate parfumuri, băuturi alcoolice, pizza, meniul zilei, etc.

Cele mai frecvente categorii de abateri și nereguli, care au determinat producerea de prejudicii prin cuantumul estimat al acestora, dar și prin perpetuarea lor de la un an la altul, s-au constatat în 3.620 de cazuri, remarcându-se o scădere față de anul 2017, când numărul acestora a fost de 3.834 de cazuri. Prejudiciile constatate de Curtea de Conturi, repartizate pe bugetele care au fost afectate de abaterile de la legalitate, se prezintă astfel:

Cele mai mari prejudicii au fost aduse bugetelor unităților administrativ-teritoriale (63% din total), în principal, prin:

stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcții de conducere și personalului care ocupă funcții de demnitate publică;
efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislația în vigoare;
angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare pentru activități sportive fără respectarea prevederilor legale;
plăți peste normele, cotele sau baremele legale, precum și pentru lucrări neexecutate;
efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită);
efectuarea de cheltuieli pentru activități care nu au legătură cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative de înființare;
nerespectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziție publică, referitoare la cantitatea și calitatea bunurilor livrate/lucrărilor executate/serviciilor prestate;
cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat.

Bugetului de stat, care deține 16,6% din totalul prejudiciilor estimate, i-au fost provocate pierderi, în principal, prin:

angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale;
efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislația in vigoare;
stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcții de conducere și personalului care ocupă funcții de demnitate publică;
efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită);
lipsa sau luarea cu întârziere a tuturor măsurilor legale în vederea recuperării creanțelor bugetare;
plăți peste normele, cotele sau baremele legale, precum și pentru lucrări neexecutate;
ineficiența utilizării resurselor umane, materiale și financiare alocate unui program/proiect/activitate sau ineficiența sistemului de control intern și a procedurilor urmate pentru realizarea programului/proiectului/activității auditate.

O cauză majoră care favorizează producerea unora dintre aceste abateri o reprezintă exercitarea unei activități necorespunzătoare de către managementul entității, în sensul că nu au fost luate măsurile necesare pentru elaborarea, implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial.

Următorul buget la care s-au constatat prejudicii este cel al agenților economici din sectorul public, cu capital de stat, sau al UAT-urilor (10,8%), prejudicii produse, în principal, prin efectuarea de cheltuieli pentru activități care nu au legătură cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative de înființare, efectuarea de plăți pentru lucrări neexecutate, supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli, precum și prin nerespectarea prevederilor legale privind operațiunile de asociere în participațiune și implementarea proiectelor de parteneriat public-privat.

Prejudiciul – este o pierdere provocată patrimoniului public sau privat al statului, al unei unităţi administrativ-teritoriale sau al unei entităţi publice a acestora ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite de către o persoană cu atribuţii în administrarea patrimoniului.

Cu ocazia verificărilor desfășurate, urmărind obiectivele de audit stabilite au fost identificate 18.176 de cazuri de abateri, nereguli și/sau erori, care, pe obiective, se prezintă astfel:

Abaterile generatoare de venituri suplimentare. au fost constatate într-un număr de 2.806 cazuri, într-o ușoară scădere față de anul 2017, când numărul acestora a fost de 3.159 de cazuri.

Cele mai frecvente categorii de abateri și nereguli, care au determinat producerea de prejudicii prin cuantumul estimat al acestora, dar și prin perpetuarea lor de la un an la altul, s-au constatat în 3.620 de cazuri, remarcându-se o scădere față de anul 2017, când numărul acestora a fost de 3.834 de cazuri.

Astfel:

Consiliul Concurenței

La categoria cheltuieli de personal s-au constatat următoarele:

posturile vacante de personal contractual/funcționari publici au fost ocupate prin detașare, fără ca anterior acestea să fie scoase la concurs (30 de cazuri);
s-au acordat unele drepturi de natură salarială personalului contractual detașat, care excedează prevederile legale în vigoare.

Se recomandă: luarea măsurilor pentru stabilirea întinderii și recuperarea prejudiciului în sumă de 2.020 mii lei, provenind din plata nelegală în anul 2018 a indemnizațiilor de performanță.

Institutul European din România:

recuperarea prejudiciului reprezentând contravaloarea plantelor achiziționate și care nu au fost regăsite pe teren la data efectuării auditului,
precum și a celui în sumă de 16.000 euro creat prin achitarea chiriei aferente perioadei august-decembrie 2018 pentru imobilul din Salonic, în condițiile în care contractul de închiriere nu a fost vizat de controlul financiar preventiv și nu avea la bază decizia ordonatorului de credite de efectuare a plății pe propria răspundere;

DSVSA Sălaj

nu au fost înregistrate în contabilitate și nu au fost depuse la casieria unității, toate sumele încasate din examene și analize laborator. În timpul auditului, entitatea a formulat plângere penală, pentru sesizarea instituțiilor abilitate să desfășoare verificările necesare în cazul stabilirii unor eventuale infracțiuni prevăzute de Codul Penal, referitoare la constatările rezultate

Institutul Cultural Român (ICR)

Au fost și situații în care nu s-a putut justifica temeinicia deplasărilor prin raportare la sarcinile de serviciu înscrise în fișele de post, în care bugetul ICR a fost prejudiciat ca urmare a plății unor cheltuieli de deplasare în străinătate efectuate în mod nejustificat sau necuvenit, dar și în care decontarea s-a făcut pentru cazarea într-o structură hotelieră de confort superior (cameră în regim de 4 stele și nu una de 3 stele). Institutul nu a calculat penalități de întârziere asupra avansurilor de deplasare care nu au fost justificate sau restituite în termenul legal, conform dispozițiilor legale aplicabile.
Ocuparea posturilor vacante din structura ICR prin detașarea unor persoane din sectorul privat s-a realizat fără respectarea condițiilor impuse de legislația în domeniu, respectiv fără îndeplinirea condițiilor de vechime în muncă și specialitate specifice posturilor vacante, conducând la efectuarea de plăți necuvenite în sumă de 36 mii lei. Suma a fost calculată ca diferență între salariile plătite ca urmare a detașării pe funcția de expert 1A și salariile ce se cuveneau funcției și gradului de debutant, conform prevederilor legale.
Entitatea a menținut nejustificat în contul „Decontări din operații în curs de clarificare” suma de 290 mii lei, reprezentând penalități și cheltuieli de executare silită stabilite prin sentință judecătorească, constatându-se că informațiile cuprinse în situațiile financiare au fost denaturate.

Societatea Română de Radiodifuziune

Consiliul de administrație al SRR a aprobat drepturi salariale pentru directorul general al entității într-un cuantum superior celui stabilit prin Legea de organizare și funcționare nr. 41/1994, situație ce a generat pentru anul 2018 plăți în afara cadrului legal, suportate din fonduri bugetare, în valoare de 124 mii lei (121 mii lei reprezintă drepturi salariale și 3 mii lei contribuții datorate de angajator). Pe cale de consecință, indemnizația membrilor CA, care reprezintă 25% din salariul brut lunar al directorului general, a fost calculată și acordată în corelație cu o bază salarială eronat stabilită. În aceste condiții, bugetul SRR a suportat cheltuieli din fonduri publice în sumă de 291 mii lei, pentru care nu există bază legală de aplicare.
Pentru deplasările efectuate în străinătate în anul 2018, președintele – director general al SRR a beneficiat nelegal de o indemnizație de deplasare la nivelul prevăzut la categoria a II-a din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările și completările ulterioare și a decontat cheltuieli de transport cu avionul la „business class”, în condițiile în care, potrivit actelor normative, funcția de director general al SRR nu este asimilată funcției de ministru, ci, potrivit reglementărilor legale, doar salariul brut lunar pe care îl primește directorul general al SRR este asimilat funcției de ministru. Cuantumul cheltuielilor au fost stabilite, aprobate și decontate în baza Instrucțiunilor privind deplasările în străinătate ale personalului SRR pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, aprobate de președintele – director general al SRR prin Ordinul nr. 386/5.04.2016, instrucțiuni necorelate cu prevederile art. 23(2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune și nerevizuite după modificarea art. 41 din Legea nr. 41/1994 prin Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Societatea Română de Televiziune

În anul 2018, directorul general al SRTv a beneficiat de un venit brut superior celui stabilit funcției de ministru, ceea ce a avut drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 59 mii lei. Acordarea directorului general a unui salariu brut superior celui stabilit pentru funcția de ministru prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a influențat cuantumul indemnizației acordate membrilor Consiliului de Administrație. Astfel, valoarea totală a indemnizațiilor, acordată suplimentar membrilor Consiliului de Administrație, a fost de 178 mii lei, cu consecința prejudicierii bugetului de stat cu această sumă.
Din verificările efectuate prin sondaj s-a constatat că, în cazul a două proceduri de achiziție, SRTv a atribuit contracte unor furnizori, deși ofertele acestora erau neconforme. În cadrul ofertelor prezentate de furnizorii în cauză au fost cuprinse servicii suplimentare celor solicitate de SRTv prin documentația de atribuire. Astfel, în anul 2018, SRTv a organizat o procedură de licitație deschisă în vederea achiziționării unui echipament Storage pentru sistemul de producție TV. Curtea de Conturi a constatat faptul că aceasta nu a corespuns cerințelor caietului de sarcini în sensul că, suplimentar echipamentului Storage, pachetului software și serviciilor de instalare, au fost incluse și serviciile pe care ofertantul trebuia să le asigure gratuit pe timpul garanției de doi ani. În astfel de condiții, comisia de evaluare trebuia să declare neconformă oferta depusă de ofertant și, în consecință, să procedeze la anularea procedurii și la reluarea acesteia, conform prevederilor art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Cu toate acestea, SRTv a atribuit contractul ofertantului și a procedat la încheierea contractului de achiziție publică pentru suma de 871 mii lei, fără TVA.
În mod similar, SRTv a atribuit unui alt ofertant un contract având drept obiect achiziționarea unui robot de arhivare cu discuri optice cartridge, interfețe fiber channel și soft control, în condițiile în care aceasta a cuprins în oferta financiară și valoarea garanției, a mentenanței și a suportului pentru 12 luni. Garanția trebuia asigurată în mod gratuit de ofertantul câștigător, având în vedere că autoritatea contractantă o specificase în caietul de sarcini ca pe o condiție care trebuie îndeplinită pentru participarea la procedura de achiziție. Ținând cont de cele de mai sus, SRTv trebuia să respingă oferta, însă a optat să atribuie contractul acestui ofertant, acceptând un preț al echipamentului majorat în mod nejustificat cu valoarea garanției. Ca urmare a derulării procedurilor de achiziție descrise mai sus, SRTv a fost obligată la plata în avans a unor servicii pe care ofertanții câștigători erau obligați să le presteze în perioadele de garanție. Valoarea estimativă a abaterii constatate este de 195 mii lei și reprezintă contravaloarea serviciilor achitate de către SRTv în avans, în condițiile în care acestea urmau a fi asigurate gratuit în perioada de garanție.
SRTv a atribuit o serie de contracte unui ofertant care a propus ca o parte dintre echipamentele care fac obiectul acestora să fie refurbished, deși documentațiile de atribuire ale procedurilor de achiziție în cauză nu prevedeau posibilitatea achiziționării unor bunuri de acest fel. Ținând seama de acest fapt, ofertele trebuiau considerate neconforme și respinse, întrucât nu corespundeau cerințelor din documentația de atribuire. Aceste cerințe nu trebuie interpretate strict din punctul de vedere al caracteristicilor tehnice, ci și din cel al categoriei din care fac parte echipamentele. Din cauza condiției lor, produsele refurbished au prețuri mai mici decât cele noi, care prezintă aceleași caracteristici. Prin urmare, alegând să accepte și oferte refurbished în cadrul procedurilor sale, al căror criteriu de atribuire a fost adesea „prețul cel mai scăzut”, autoritatea contractantă nu a creat premisele asigurării unui tratament egal pentru participanții ale căror oferte cuprindeau produse noi. Avizările/aprobările organelor de conducere colectivă ale SRTv (CD și CA) pentru încheierea contractelor în cauză au fost acordate în lipsa informațiilor cu privire la faptul că echipamentele care urmau a fi achiziționate sunt refurbished și nu noi. Valoarea bunurilor din categoria refurbished, achiziționate în baza contractelor analizate, este de 518 mii lei.
Curtea de Conturi a constatat că au fost încheiate contracte de cesiune de drepturi de autor/drepturi de proprietate intelectuală pentru artiștii reprezentați de către o societate comercială pentru recitalurile din cadrul Festivalului Concurs Internațional Cerbul de Aur 2018, care includ costuri, reprezentând transport, cazare și mese, al căror cuantum nu a fost aprobat prin hotărârile Comitetului Director. În baza acestor contracte s-au efectuat plăți din alocații bugetare, direct agenției care îi reprezintă pe artiști, fără a exista documente justificative care să ateste realitatea prestației privind transportul, cazarea și mesele.

De asemenea, conducerea SRTv nu a ținut seama de sursele de finanțare stabilite prin documentațiile întocmite cu ocazia achizițiilor efectuate pentru desfășurarea evenimentului Cerbul de Aur 2018. Astfel, deși sursa de finanțare a unor cheltuieli a fost indicată ca fiind sursele proprii, iar plățile au fost realizate efectiv din acestea, ulterior conducerea SRTv a solicitat deschiderea de credite bugetare și recuperarea sumelor respective de la bugetul statului. Prin schimbarea sursei de finanțare și în lipsa aprobărilor Comitetului Director și Consiliului de Administrație, conducerea executivă a SRTv a solicitat și încasat necuvenit de la bugetul de stat suma de 1.548 mii lei.

Consiliul Superior al Magistraturii

Consiliul a efectuat plăți din bugetul de stat pentru plata cu ora, în sumă de 413,5 mii lei, membrilor comisiilor de concurs corespunzătoare concursurilor sau examenelor, altele decât cele de admitere, în condițiile în care acestea se puteau suporta din venituri proprii. Mai mult, s-a constatat că plata orelor prestate de comisia de admitere nu a fost suportată integral din venituri proprii, ci și din bugetul de stat, prin acordarea de ore libere plătite, contrar prevederilor din HG nr. 183/2005 privind înființarea pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a unei activități finanțate integral din venituri proprii. De asemenea, nu a fost prezentată o situație privind evidența orelor prestate de membrii comisiei de admitere în anul 2018, a orelor libere plătite și a celor rămase de recuperat.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București

În perioada 2015-2017 au fost efectuate cheltuieli de protocol care nu au fost fundamentate, în sensul evidențierii modului în care acestea urmau să contribuie în mod direct la îmbunătățirea activității Institutului, respectiv la realizarea veniturilor acestuia, în fapt reprezentând, printre altele, cheltuieli cu băuturi alcoolice, parfumuri, produse alimentare achiziționate zilnic (covrigi, pizza, iaurt, banane, pâine, bere, ba chiar și meniul zilei), cu consecința prejudicierii bugetului Institutului cu suma de 19,53 mii lei, corespunzătoare eșantionului verificat.

Link: Raport Curtea de Conturi pe anul 2018

Similare

Distribuie:

Raportul Curții de Conturi dezvăluie salarii prea mari, achiziții nejustificate, neînregistrarea în contabilitate a veniturilor, achiziția de băuturi alcoolice, pizza, etc

Prejudiciul – este o pierdere provocată patrimoniului public sau privat al statului, al unei unităţi administrativ-teritoriale sau al unei entităţi publice a acestora ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite de către o persoană cu atribuţii în administrarea patrimoniului.

Consiliul Concurenței

Institutul European din România:

DSVSA Sălaj

Institutul Cultural Român (ICR)

Societatea Română de Radiodifuziune

Societatea Română de Televiziune

Consiliul Superior al Magistraturii

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București

Similare

Lasă un răspunsAnulează răspunsul

Constantin Brâncuși – Târgu Jiu

Președintele Nicușor Dan în Statele Unite: Participare la Consiliul pentru Pace și declarații importante

De ce Eminescu contează și azi

Ministrul de externe danez: „Suntem în 2026 – poți face schimb cu oamenii, dar nu faci schimb de oameni.”

Nicușor Dan: Vă încurajez să intrați în domenii în care, în mod normal, mediul economic nu ar trebui să intre

Nicușor Dan: Pe mine la Cotroceni m-a pus poporul român

87 de ani de la deschiderea ansamblului Brâncuşi la Târgu Jiu: memoria, forma şi eternitatea

S-a anunțat câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace

Descoperire spectaculoasă la Alba Iulia, după 426 de ani

Angela Merkel acuză Polonia și țările baltice de escaladarea războiului din Ucraina

Constantin Brâncuși – Târgu Jiu

Președintele Nicușor Dan în Statele Unite: Participare la Consiliul pentru Pace și declarații importante

De ce Eminescu contează și azi