Firmele românești tot mai dezamăgite de noile fonduri europene

O data cu discutiile din ultimul timp privind definitivarea Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) au aparut tot mai multe voci care au criticat modul cum acesta imparte fondurile europene (peste 30 de miliarde de euro) pe sectoare si domenii de interes national.
Mediul de afaceri si reprezentantii IMM-urilor nu sunt de acord ca cea mai mare parte a acestor fonduri vor avea ca destinatie sectorul public si anume firmele de stat, angajatii din sectorul bugetar, dar si sectoare care nu sunt atat de afectate dupa aceasta criza generata de pandemia de Coronavirus din ultimele 12 luni.
O reactie in acest sens a avut si Marius Ilie (www.fonduri-euro.ro), unul dintre cei mai importanti si vechi consultanti financiari din domeniul atragerii de fonduri europene.
Acesta atrage atentia asupra lipsei de viziune a autoritatilor din ultimii 10, privind stabilirea prioritatilor si nevoilor firmelor romanesti, atunci cand se impart fondurile europene pe sectoarele si domeniile de interes din România.
Acesta face o comparatie intre ceea ce se doreste prin acest PNRR si gradul slab de accesare a fondurilor europene pe ultimul exercitiu financiar european 2014-2020, adica de aproximativ 50%.
“”ROMÂNIA VELO” versus ”ABSORBTIE 50%”

Prin mult doritul, lăudatul și divinizatul PNRR, adică Planul Național de Redresare și Reziliență, România are posibilitatea de a primi și cheltui de la UE peste 30 de miliarde de euro pentru … redresare și reziliență!
Așa cum a apărut în ultimele zile, propunerea României către Bruxelles privind nevoile și sumele necesare (se solicita aproximativ 41 de miliarde), constatam cu stupoare ca, așa cum am fost în ultimii 10 ani, adică tot timpul ”pe lângă”, și de data aceasta ne dovedim incompetenta privind depistarea nevoilor și necesităților economice, sociale, ale oamenilor, IMM-urilor, ale vremurilor, etc.
Aceeași reteta din ultimii 10 ani, aceleasi rezultate: ba am finanțat ferme de porci și noi nu aveam abatoare, ba am acordat MILIARDE de euro pe subvenții pentru terenuri nemuncite, dar am scos de la finantare achizitia de utilaje, ba am finanțat sa montam panouri solare pe scoli cu toaleta în fundul grădinii, ba am finanțat cu miliarde de euro împăduriri și pe de alta parte vindeam mii de hectare de păduri, ba am finanțat firme sociale și noi nu aveam spitale, ba am finanțat cursuri de reconversie profesionala pentru cei care le obtineau ca sa poată sa muncească în străinătate și lista poate continua!

Studiind cum este gândit mecanismul de cheltuire a celor peste 30 de miliarde de euro prin PNRR, aflam ca cele mai importante domenii și sectoare ce trebuie finanțate în 2021 și 2022 sunt:

– Valul renovării (2,2 miliarde euro !!!)
– Cloud guvernamental (2,6 miliarde euro !!!)
– Broadband și 5G (650 milioane euro)
– România creativa (77 milioane euro)
– Împădurirea României și biodiversitatea
– Fondul de reziliență pentru localități (4 miliarde)
– România Velo încurajarea transportului pe bicicleta (120 milioane euro)
– România atractiva (400 milioane euro)
– Reforma administrației publice – salarizare unitara (!!! – adică, acolo niște măriri de salarii în sistemul bugetar) (148 milioane euro)
– Investiții în instrumente financiare pentru sectorul privat (adică, credite de la banci) și reforma companiilor de stat (2,4 miliarde euro)

Când nu știi de ce are nevoie o societate în dezvoltare și pe care o dorești aliniată la creșterile și trendul celorlalte tari europene, asta se întâmplă: nu ai cum sa ai grad de accesare mai mare de 50% din fonduri europene în perioada 2014-2020 (a se vedea captura atasata cu tabelul publicat de Guvern privind gradul de accesare în ultimii 7 ani + captura privind Problemele identificate privind sectorul privat prin acest PNRR!).

Unde am depășit 50% grad de accesare? Pe programul POR Asistenta Tehnica (!!!) și pe PNDR (cu ajutorul sutelor de milioane de euro acordate prin subvenții directe – cel mai ineficient, dar cel mai simplu mod de a cheltui niște bani, metoda marca înregistrată Made în România).

O simpla radiografie a celor mai accesate programe din ultimii doi ani și iti dai seama cum stam cu nevoia firmelor românești de a investi, inova, cu dorința acestora de a se dezvolta, de a creste:

POR 2.2 (2020) – peste 1.400 de proiecte depuse în valoare de peste 4,3 miliarde (!!!) de euro – bani disponibili alocați = 150 milioane de euro (!!!)
POR 2.1 – o situație asemănătoare
STARTUP NATION – ultima sesiune: fonduri disponibile pentru 8.000 și ceva de firme, proiecte depuse 33.000!
MASURA 3 – 27.736 de proiecte depuse, adică de peste 6 ori bugetul alocat.

Ce au pregătit și cum au prevazut cei în măsură sa vina în ajutorul firmelor românești?

– Din Februarie 2019 pana în noiembrie 2020 (când chiar s-a promulgat și legea privind modificarile aduse noului SUN), cel putin 3 ordonanțe și legi, zeci de discuții, ghiduri, grile de punctaj pentru organizarea unui nou STARTUP NATION, cel putin câte o declarație în fiecare luna ca ”săptămână viitoare, luna viitoare”, dar rezultatul final, martie 2021 = zero
– Programul Comerț – martie 2021 = zero
– Programul Microindustrializare – martie 2021 = zero
– Programul Horeca – martie 2021 = zero
– Programul de Digitalizare – martie 2021 = zero
– Măsura 3 – marție 2021 = zero
– Măsură 2 – martie 2021 = doar 20% plăti realizate

Efectele le vom vedea în 2021, 2022, 2023…2030!
Ce e de făcut? România Velo…sa dam din pedale! 🚴‍♂️ 🚵‍♀️

Link PNRR: https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/fbb96bfc995d7d06e758d714fcf08a90.pdf?fbclid=IwAR0M4iFek7q252yXTjIdOngYd718VGzMcDBY75NZriKgEp1nvTSqFWcDtAI

Si cum prin acest PNRR se aloca peste 90% pentru firmele de stat, salariile din sistemul bugetar, etc, bineinteles ca nu o sa cheltuim mai mult de 50% din cei peste 30 de miliarde! De ce? Pentru ca noi…Romania Velo…dam din pedale!” a incheiat Marius Ilie (consultant accesare fonduri europene – www.fonduri-euro.ro).

 

www.fonduri-euro.ro
www.fonduri-euro.ro
Distribuie:

Lasă un răspuns